Dislipidemiile sunt afectiuni caracterizate de dereglari la nivelul concentratiei lipidelor : colesterol, trigliceride, HDL colesterol, LDL colesterol, VLDL, reprezentand cel mai important factor de risc pentru ateroscleroza, aceasta fiind, la randul ei, prima cauza de morbiditate si mortalitate in lume. Dislipidemiile pot fi ereditare sau determinate de factori precum stilul de viata, alimentatia, fumatul, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, de asemeni ele pot apare si asociate altor afectiuni ca diabetul zaharat, insuficienta renala, hipotiroidism sau in urma administrarii unor medicamente.
Dupa Frederickson dislipidemiile pot fi :
- Tipul I – chilomicronemie bazala
- Tipul II a – hiper LDL
- Tipul II b – hiper LDL si hiper VLDL
- Tipul III – cu LDL in conditii bazale
- Tipul IV – hiper VLDL
- Tipul V – chilomicronemie bazala si hiper VLDL
- Tipul VI – hiper HDL
In prezent, in Romania, peste o treime din populatie sufera de o forma de dislipidemie, si aceasta cifra este in continua crestere.
Dislipidemia in sine nu determina simptome de obicei, insa duce la boala vasculara simptomatica, incluzand boala arteriala coronariana si periferica. Cel mai adesea dislipidemiile sunt diagnosticate in urma controalelor de rutina. Alteori, anomaliile lipidelor sunt observata pentru prima data dupa un infarct miocardic sau atac cerebral ischemic. Noduli nedurerosi denumiti xantoame pot fi observati pe suprafata tendoanelor si la articulatii: acestia se datoreaza depozitarii intra si extracelulare a colesterolului. Hipertrigliceridemia severa (peste 200mg/dl) poate da arterelor si venelor retiniene un aspect cremos (lipemia retinalis), nivelele extrem de mari ale lipidelor pot da un aspect laptos plasmei sangelui.
Profilul lipidic seric cuprinde determinarea colesterolului total, si a fractiilor acestuia (HDL colesterol si LDL colesterol), a trigliceridelor, VLDL si lipidele serice. Conditiile lipidice primare sunt suspectate cand pacientii au semne fizice de dislipidemie, debut prematur de boala aterosclerotica, istoric familial de boala aterosclerotica sau colesterol seric >, 240 mg/dl. Studiile arata ca reducerea LDL plasmatic reduce riscul de boala cardiaca coronariana la pacientii cu boala preexistenta si la cei fara. Pacientii cu boala cardiaca prematura, boala cardiovasculara cu lipide normale sau nivele ridicate ale HDL refractare la tratament necesita determinarea lipoproteinei A, PCR reactive si homocisteina. De asemeni, pentru pacientii cu dislipidemie nou diagnosticata sau cand o componenta a profilului lipidic s-a agravat inexplicabil se recomanda determinarea glicemiei, creatininei, TSH, enzimele hepatice si proteine urinare.
Profilactic se recomanda un profil lipidic a jeun la toti adultii peste 20 ani, cu repetare in fiecare an. Masurarea lipidelor trebuie sa fie asociata cu evaluarea altori factori de risc cardiovascular: diabet zaharat, fumat, hipertensiune, istoric familial de boala arteriala coronariana la o ruda masculina de gradul I inainte de 55 ani sau la o ruda feminina de gradul I inainte de 65 ani. Nu s-a stabilit o varsta definitiva dupa care pacientii nu mai necesita screening, dar datele sustin screeningul pacientilor la 80 de ani, cu precadere in prezenta bolii cardiovasculare.
Postat pe: 16 iunie 2020
PROGRAMEAZA-TE ACUM!